22 March, 2018
Lupta împotriva corupției și combaterea sărăciei Modelul românesc versus modelul francez

Am organizat o dezbatere legată de evaziunea fiscală, spălarea banilor și corupție. Această dezbatere a oferit toate informaţiile despre cum sunt exportate profiturile marilor companii. Am vorbit despre identificarea măsurile de recuperare a banilor rezultați din neplata taxelor și transferați în paradisuri fiscale, despre colectarea informațiilor relevante și a datelor de la instituțiile competente (OLAF și EPRS), pentru a avea o viziune mai clară asupra faptelor și a diverșilor actori implicați și posibilele prelevări pentru a bloca lacunele existente.

Invitații speciali ai acestei dezbateri au fost:

  • Guy Hascoët (Franța),  politician francez, secretar de stat pentru economia de solidaritate în guvernul Lionel Jospin din 2000 până în 2002, consultant pe probleme de mediu, transport, energie regenerabilă
  • Florian Marin – Expert Fonduri Europene – BNS
  • Olimpiu Sabău Pop – Conf. Dr. Universitatea Petru Maior Târgu Mureș
  • Alin Andries – Conf. Dr. Universitar Universitatea Al. I. Cuza din Iasi
  • Elena Calistru – Președinte Funky Citizens
  • Ana Poenariu – Jurnalist investigații Rise Project
  • Irina Lonean – Project coordinator Transparency International

În urma crizei financiare, performanța scăzută a creșterii economice în Uniunea Europeană a contribuit la creșterea dispersiei salariale, a inegalității veniturilor și a excluziunii sociale. Inegalitățile continuă să crească pe măsură ce țările se recuperează din aceasta criză. OECD subliniază faptul că scăderea veniturilor în timpul crizei financiare a fost în principal pentru cei aflați pe ultimul loc și nu pentru cei aflați în vârful piramidei. În același timp, o rețea globală de paradisuri fiscale permite bogaților să evite în mod continuu impozitele. Mai mult decât atât, există anumite state din afara UE (paradisuri fiscale sau nu) care oferă anonimatului persoanelor fizice care fac depozite financiare pentru a evita legislația națională și europeană. Nerecuperarea activelor afectează contribuabilii, statele membre și Uniunea în ansamblu. Corupția subminează încrederea cetățenilor în instituții și, mai ales, în procesul democratic.

Pentru a-și proteja interesele financiare și resursele proprii, UE ar trebui să abordeze corupția ca o amenințare generală la adresa democrației și a statului de drept. Uniunea Europeană trebuie să dea un exemplu. Instituțiile UE ar trebui să sporească gradul de conștientizare a efectelor grave ale protejării actelor de corupției, să furnizeze un plan pentru a descuraja transferurile de active către țări terțe care servesc drept protecție anonimă pentru persoanele corupte și să își reconsidere legăturile economice și diplomatice cu aceste țări .

Combaterea fraudei și a corupției contribuie la competitivitatea Uniunii în economia mondială. Instituțiile europene ar trebui să conștientizeze efectele grave ale susținerii corupției, să furnizeze un plan amplu pentru a descuraja transferul de active către țările terțe care servesc drept protecție anonimă pentru persoanele corupte și să își reconsidere legăturile economice și diplomatice cu aceste țări.